CUPRINS

TITLUL	AUTORUL
Bine ai venit, dragă Primăvară!	Chiș Luisa-Ioana (Prof. Înv. Preșcolar)
De vorbă cu părinții	Chiș Luisa-Ioana (Prof. Înv. Preșcolar)
Grupa mică	Nașca Cristina Georgeta &  Chiș Luisa-Ioana (Prof. Înv. Preșcolar)
Grupa mică	Moldovan Laura-Ramona & Morărean Chindea Camelia Bianca (Prof. Înv. Preșcolar)
Grupa mijlocie   (Prof. Înv. Preșcolar)	Nathalia Helmick & Cenușă Corina
Grupa mare	Asztalos Cosmina Maria & Tâmpla Roxana Ana-Maria (Prof. Înv. Preșcolar)
Ghiocelul	Nathalia Helmick (Prof. Înv. Preșcolar)
Primăvara noastră dragă	Monica Man (Administrator)

 

 

 

Bine ai venit, dragă Primăvară!

Plăpânzi ghiocei, dragii de ei! Plini de iubire, albi cu strălucire!  

          Să deschidem larg ochii, să ne spele roua zilei fruntea, ca să uităm zilele reci și să primim căldura soarelui în inimi!

Primăvara a intrat pe porțile deschise ale Grădiniței noastre. Nu a venit cu mâna goală, ci ne-a adus într-un buchet ghiocei gingași, veseli, cu clopoței, gata să ne încânte viața.

          Ghioceii Grădiniței noastre așteaptă să fie îmbrățișați, iubiți și purtați pe valul cunoașterii.

Să se oprească timpul! Să ne luăm răgaz să mirosim florile și să privim în jurul nostru. Se întâmplă anotimpul cel mai crud, cel mai plăpând și noi nu vrem să trecem nepăsători pe lângă el.

           De aceea, pentru că ne pasă de grădina noastră, zilele nu trec fără ca fiecare ghiocel să fie udat cu zâmbete, cu dragoste și empatie.

Ce minunate grădinărese ascunde Grădinița! Ele cunosc răbdarea, liniștea așteptării, au darul

pedagogic și creativitate necuprinsă.

Așteptăm  sărbătorile primăverii ca să ne umplem de bucurie și forțe proaspete pentru o nouă etapă din anul acesta.

Se spune din bătrâni că mărțișorul, dacă este purtat de copii, îi va menține sănătoși și curați precum argintul și aurul.

Când eram și noi copii, ziua de 1 Martie era mult dorită. Abia așteptam ca mama sau bunica să ne coase în pieptul bluzei șnurul alb-roș. Și ce mândri ne mai întreceam în simbolurile alese. Unii aveau potcoave, alții câte un hornar, dar cel care avea ghiocel era cel mai simpatic.

La fel sunt și copiii din grădinița noastră. Chiar dacă simbolurile s-au modernizat, adevăratul simbol, șnurul, a rămas același.

 

 O altă sărbătoare plină de emoție se întâmplă în 8 Martie. Cred că aceasta este sărbătoarea preferată, atât de mămici, cât și de către copii. Serbările de 8 Martie marchează mama pentru restul vieții. Nu poți uita ușor cum printre respirații întrerupte, copilul tău recită o poezie sau cântă, bine-cunoscutul cântec ,,De ziua ta, mămico!”. Să ne rămână proaspătă amintirea zilelor bune și vesele!

 

   Soarele primăverii să lase câte o rază de lumină în inimile tuturor. Să ne priască anotimpul acesta și să ne ușureze mersul în viață!

Bine ai venit, dragă Primăvară!

De Prof. Înv. Preșcolar: Chiș Luisa-Ioana

De vorbă cu părinții

Am alergat printre gânduri și am găsit câteva întrebări care merită să primească răspuns. Și cum altfel decât prin scris, vorba aceea ,,Verba volant, scripta manent!”.

Înviorați de adierea vântului aspru de primăvară grăbită, am împletit câteva vorbe pentru a ne aduce aminte scopul pentru care ne aflăm aici și acum.  

Aș putea fugitiv să spun un singur cuvânt și să mă fac înțeleasă, dar ce foloase ne aduce graba? Vă spun eu, nici unul.

Am pășit cu bucurie pe un drum al cunoașterii, dar nu am pornit singuri. Copiii au strâns mâna mamei și a tatălui puternic și-apoi, bravi, s-au desprins ca să se prindă de noi.

-Cine suntem noi?

-Grădinița. A doua casă a copilului. Locul unde jucăriile colorate, cântecele vesele, vocile de copii și cadrele didactice cu inimă mare nu lipsesc. Ne-a unit un scop comun ,,educația celor mici”. Și sunt sigură că munca în echipă ne va ajuta să ne atingem idealul.

Pentru că punem preț pe educația celor mici, vrem ca dezvoltarea preșcolarilor să fie ca la carte. Doar că, pentru aceasta, două mâini de educatoare, uneori, nu sunt îndeajuns. De aceea, ne prindem într-o horă. Grădinița, copiii și părinții. Așa ne putem sprijini unii pe ceilalți și vom ajunge degrabă la idealul dorit.

Ne-am dorit să vedem îndeaproape cum văd părinții procesul educațional, cum ne văd pe noi și cu ce amintiri vor pleca copiii din grădinița noastră. Vrem să știm ce este bine în viziunea lor și ce am putea schimba. Astfel, am invitat câțiva părinți de la grupele din grădinița noastră să răspundă acelorași întrebări.

Comunicarea este cheia succesului. Nu eu spun asta, ci marii psihologi.

De aceea, cred cu tărie că, în cele ce urmează, ne vom bucura împreună de gândurile prietenilor noștri, părinții.

 

GRUPA MICĂ

Nașca Cristina Georgeta & Chiș Luisa-Ioana

Părinte: Morar Oana

-Descrieți în câteva cuvinte cum vedeți dumneavoastră Grădinița? (Ca o instituție, ca o a doua casă pentru copilul dumneavoastră etc.)

Oana: Susțin că unul dintre rolurile foarte importante ale grădiniței este tocmai acela de a face armonios trecerea de la mediul familial la cel instituționalizat, dar totodată privesc grădinița ca fiind a doua casă a copilul meu, deoarece acolo petrece mult timp.

-Ne dorim să cunoaștem prima impresie pe care v-ați format-o în primele luni de grădiniță. Dacă a rămas aceeași sau v-ați schimbat-o în timp?

Oana: Nu am avut așteptări, am lăsat lucrurile să decurgă natural, dar am simțit că fetița mea este într-un mediu sigur, deoarece colaborarea între părinte și cadrele didactice a fost și este una de bun augur.

-O poveste de la grădiniță pe care v-a povestit-o copilul dumneavoastră și care v-a marcat într-un fel sau altul, aveți?

Oana: Nu au fost povești care să mă marcheze într-un anumit mod, dar cu siguranță în următorii ani aștept nerăbdătoare povești interesante.

-Dacă ați participat la serbări sau ateliere de lucru comun, ce ați simțit în acele  momente? Cum vi s-a părut copilul dumneavoastră în colectivul grupei?

Oana: Deocamdată, am luat parte doar la un singur atelier de lucru împreună cu fetița mea, am simțit că s-a integrat frumos, și a legat prietenii conform vârstei, iar cadrele didactice au fost implicate și a ieșit un atelier de succes.

-Cum descrieți cadrele didactice?

Oana: Cadrele didactice sunt implicate, atente la detalii și la nevoile copiilor. Cu două dintre ele avem o relație de mai mult timp, sunt îngerii fetiței mele! Le datorez mult!

-Ce ați schimba în relația dintre noi? (Grădiniță-Copii-Familie).

Oana: Nu aș schimba nimic, deocadată!

 -Vă mulțumim mult pentru acordarea acestui interviu. Să ne fie drumul ușor și plin de zâmbete!

Părinte: Călin Tasia-Larissa

-Descrieți în câteva cuvinte cum vedeți dumneavoastră Grădinița? (Ca o instituție, ca o a doua casă pentru copilul dumneavoastră etc.)

Tasia: Din punctul meu de vedere, grădinița pentru copilul meu este o a doua casă, deoarece în timpul zilei el petrece mai multe ore la grădiniță decât acasă. Acolo învață primele lucruri elementare pentru viața de zi cu zi.

Este acel loc în care ne lăsam copiii să crească oameni buni și educați.

-Ne dorim să cunoaștem prima impresie pe care v-ați format-o în primele luni de grădiniță. Dacă a rămas aceeași sau v-ați schimbat-o în timp?

Tasia: Prima impresie a fost una foarte bună, atât pentru personal, cât și pentru clădire. Este importantă și clădirea în care copiii noștri își desfășoară activitatea și pot spune că este o clădire dotată pentru nevoile copiilor. Iar pentru personal, nota 10 din punct de vedere a calității muncii.

-Dacă ați participat la serbări sau ateliere de lucru comun, ce ați simțit în acele momente? Cum vi s-a părut copilul dumneavoastră în colectivul grupei?

 Tasia: Am participat la un atelier de lucru comun și mi-a plăcut  interacțiunea dintre profesori și copilași, dar și faptul că toți sunt integrați foarte bine în grupă și există comunicare între ei. În cadrul acestui atelier am observat că, în colectivul grupei, copilul meu este bine integrat și i-a placut tare mult activitatea la care am participat.

-Cum descrieți cadrele didactice?

Tasia: Cadrele didactice mi-au părut foarte bine pregătite, răbdătoare, obiective, cu atenție distributivă foarte dezvoltată, vesele, comunicative.

-Ce ați schimba în relația dintre noi? (Grădiniță-Copii-Familie).

Tasia: Mi-aș dori să comunicăm mai des despre comportamentul copilului în colectivitate.

Mărțișoare-Grupa Mică

-Vă mulțumim  pentru răspunsuri. Luăm în considerare dorințele dumneavoastră! Să avem un parcurs ușor și plin de bucurie!

GRUPA MICĂ

Moldovan Laura-Ramona & Chindea Camelia Bianca

 

Părinte: Pop Silvia-Mihaela

-Descrieți în câteva cuvinte cum vedeți dumneavoastră Grădinița? (Ca o instituție, ca o a doua casă pentru copilul dumneavoastră etc.)

Silvia: Grădiniţa este a doua casă a familiei noastre. Spun acest lucru deoarece copilul meu petrece mare parte din timpul lui în grădiniţă (aproximativ 8-9 ore), este un loc unde se simte iubit şi în siguranţă, iar eu, în calitate de părinte, sunt profund recunoscătoare.

-Ne dorim să cunoaștem prima impresie pe care v-ați format-o în primele luni de grădiniță. Dacă a rămas aceeași sau v-ați schimbat-o în timp?

Silvia: Prima impresie despre grădiniţă a fost una pozitivă şi nu s-a schimbat până în prezent. În primele zile am trăim un amalgam de emoţii puternice, întrucât a fost o schimbare mare în viaţa familiei, însă adaptarea a fost rapidă şi uşoară, ceea ce mi-a readus liniştea.

           De la început, am observat că toate persoanele angajate la această grădiniţă, de la colectivul didactic la cel managerial, sunt implicate în mod activ în educaţia şi bunăstarea copiilor, am apreciat igiena impecabilă, meniul diversificat şi proaspăt, buna comunicare cu părinţii, respectul reciproc, dar şi regulile stabilite şi respectate de personal.

-O poveste de la grădiniță pe care v-a povestit-o copilul dumneavoastră și care v-a marcat într-un fel sau altul?

Silvia: Într-o dimineaţă, fetiţa mea a fost supărată şi nu dorea să intre în grădiniţă, dar a vorbit cu ea, doamna asistentă şi a convins-o să meargă cu ea. Ulterior, acasă, fetiţa mi-a povestit că doamna asistentă i-a aplicat o ştampilă colorată pe mânuţă şi era foarte fericită şi mândră, îşi dorea să meargă din nou la grădiniţă.

De multe ori, fetiţa mea îmi povesteşte că doamnele educatoare dorm cu ea, atunci când aceasta nu vrea să fie singură, că-i împletesc părul şi că fac diverse activităţi care-i aduc multă fericire şi împlinire.

În concluzie, aş vrea să arăt că sunt impresionată de bunătatea, empatia şi căldura transmise copilului meu şi sunt recunoscătoare de faptul că, alături de personalul de la grădiniţă, pot să-i ofer copilului meu un început promiţător.    

-Dacă ați participat la serbări sau ateliere de lucru comun, ce ați simțit în acele  momente? Cum vi s-a părut copilul dumneavoastră în colectivul grupei?

Silvia: În iarna anului trecut am participat la un atelier de lucru comun şi pot să vă spun, cu toată sinceritatea, că a fost o experienţă interesantă, care mi-a adus fericire şi linişte. A fost o oportunitate bună să observ copilul, în alt mediu, să-i văd reacţiile şi comportamentul, că este bine integrat în colectivul grupei şi că a dezvoltat prietenii frumoase. Fetiţa mea a fost încântată de această experinţă împărtăşită cu mine şi ne dorim amândouă să repetăm astfel de activităţi.

-Cum descrieți cadrele didactice?

Silvia: După cum am spus şi mai sus, apreciez şi sunt recunoscătoare pentru profesionalismul, dedicarea, implicarea, empatia, iubirea şi grija cadrelor didactice, pentru toţi copiii din grădiniţă. Pe această cale, doresc să le mulţumesc şi să le transmit că au toată susţinerea mea în ceea ce priveşte educaţia copiilor.

-Ce ați schimba în relația dintre noi? (Grădiniță-Copii-Familie).

Silvia: Nu doresc să schimb ceva. În acest moment, comunicarea este foarte bună şi îmi doresc să continuăm împreună, pe acest drum, ca o echipă.

-Aveți alte povești care merită să fie citite?

Silvia: În cazul în care nu au fost citite aceste cărţi, propun următoarele cărţi:

-„Te iubesc orice ai face” de Ioana Chicet-Macoveiciuc;

-„Te rog, mulţumesc, te iubesc” de Ioana Chicet-Macoveiciuc;

-„Mami, mă vei mai iubi dacă…?” de Catherine LeBlanc;

-„Max spune Stop” de Christian Tielmann şi Sabine Kraushaar;

-din seria „De ce?”, propun următoarele titluri „Azi, mâine, acum şi imediat”, „Speriat, furios sau vesel” şi „Grădiniţa Mea”.

 -Vă mulțumim pentru minunatele răspunsuri. Cunoaștem câteva dintre sugestiile literare. Ținem cont de acest lucru și vom citi la grupă măcar câteva dintre acestea.

Părinte: Morar Diana

-Descrieți în câteva cuvinte cum vedeți dumneavoastră Grădinița? (Ca o instituție, ca o a doua casă pentru copilul dumneavoastră etc.)

Diana: Grădinița – prima experiență a vieții în societate a copilului.

 -Ne dorim să cunoaștem prima impresie pe care v-ați format-o în primele luni de grădiniță. Dacă a rămas aceeași sau v-ați schimbat-o în timp?

Diana: Mi-am dorit să găsesc o grădiniță care să aibă grijă de copilul meu. Mi-a plăcut de la început atmosfera din grădiniță și felul în care se vorbește cu copiii. Am simțit că acest loc poate să fie cea de-a doua casă a fetiței mele, în care o pot lăsa cu încredere atât de multe ore. Există înțelegere față de copii și deschidere față de părinți. Acesta este un aspect foarte important, pentru că, mai ales în primul an de grădiniță și părinții au nevoie de acomodare.

-O poveste de la grădiniță pe care  v-a povestit-o copilul dumneavoastră și care v-a marcat într-un fel sau altul?

Diana: Un copil fericit, care își dorește în fiecare dimineață să meargă la grădiniță, să își întâlnească colegii și să participe la activități contează mai mult decât orice poveste spusă la final de zi. Fericirea și entuziasmul din ochii ei, mă marchează pozitiv în fiecare zi.

-Dacă ați participat la serbări sau ateliere de lucru comun, ce ați simțit în acele  momente? Cum vi s-a părut copilul dumneavoastră în colectivul grupei?

Diana: Am avut ocazia să particip la un atelier de lucru în comun, organizat în pragul sărbătorilor de iarnă. Ce am simțit în acele momente? Mândrie, că am un copil atât de bine integrat, dezinvolt și implicat în fiecare activitate desfășurată, precum și un mare respect față de cadrele didactice.

-Cum descrieți cadrele didactice?

Diana: Am găsit la această grădiniță cadre didactice blânde, cu multe idei creative, care reușesc să realizeze împreună cu micuții activități complexe. O echipă căreia îi pasă de copil, îi pasă dacă a mâncat, dacă a dormit sau nu, o echipă mereu “online”, pregătită să răspundă la orice întrebare și să facă față oricărei situații. Pentru aceste lucruri, un mare MULȚUMIM!

-Ce ați schimba în relația dintre noi? (Grădiniță-Copii-Familie).

Diana: Se spune că dacă ceva funcționează, nu trebuie schimbat. Zicala aceasta se aplică și în relația Grădiniță-Copii-Familie. Ca să răspund direct, nu aș schimba nimic.

-Aveți alte povești care merită să fie citite?

Diana: Nu-mi vin în minte acum alte povești, fiind și primul an de grădiniță experiențele trăite nu sunt atât de vaste. În schimb, pot adăuga faptul că mă bucur sincer că am avut șansa să aflu din timp de această grădiniță. Este un loc unde mulți copii ar trebui să fie!

–Vă mulțumim pentru răspunsurile sincere! Și noi ne bucurăm de prezența dumneavoastră în grădinița noastră! Să avem un parcurs blând și roditor!

GRUPA MIJLOCIE

 Corina Cenușă & Nathalia Helmick

 

Părinte: Cotoară Raluca

-Descrieți în câteva cuvinte cum vedeți dumneavoastră Grădinița? (Ca o instituție, ca o a doua casă pentru copilul dumneavoastră etc.)

Raluca: Grădinița este o căsuță de poveste, locul unde fetița noastră se simte minunat, un loc călduros, plin de suflete minunate.

-Ne dorim să cunoaștem prima impresie pe care v-ați format-o în primele luni de grădiniță. Dacă a rămas aceeași sau v-ați schimbat-o în timp?

Raluca: Primele zile au fost pline de emoții, dar am pășit cu încredere. Am rămas impresionați de profesionalismul de care au dat dovadă cadrele didactice, de răbdarea și de iubirea pe care le-au oferit-o și le-o oferă zi de zi copilașilor noștri.

-O poveste de la grădiniță pe care  v-a povestit-o copilul dumneavoastră și care v-a marcat într-un fel sau altul?

Raluca:  Fiecare zi petrecută la grădiniță este plină de amintiri frumoase. Fetița noastră vine acasă mereu cu povești minunate, pe care le povestește cu mare drag. Un minunat lucru care se petrece zilnic, este salutul de dimineață, care este unul special, unde fiecare își exprimă sentimentele din acel moment.

-Dacă ați participat la serbări sau ateliere de lucru comun, ce ați simțit în acele  momente? Cum vi s-a părut copilul dumneavoastră în colectivul grupei?

Raluca: Momentele petrecute de către noi, în cadrul grupei,  au fost mereu speciale, încărcate de sentimente minunate, de emoții. Fetița noastră a legat prietenii frumoase, fiind foarte fericită, curajoasă, dezinvoltă, implicată în toate activitățile.

-Cum descrieți cadrele didactice?

Raluca: Cadrele didactice sunt în primul rând pline de profesionalism. Apoi pot spune că sunt foarte bine pregătite din toate punctele de vedere. Sunt niște suflete frumoase, minunate, dedicate, care reușeșc să gestioneze toate probleme ivite cu ușurință. Consider că sunt prea puține cuvintele pentru a le descrie, deoarece sunt pentru copilași mame, prietene, psihologi, oameni de știință.

-Ce ați schimba în relația dintre noi? (Grădiniță-Copii-Familie).

Raluca: Totul este perfect așa cum este.

-Aveți alte povești care merită să fie citite?

Raluca: Mâncarea este delicioasă, fetița mea spune că mâncarea de la grădiniță este cea mai bună.

–Vă mulțumim pentru răspunsurile oferite și pentru că ne-ați împărtășit modul în care vedeți lucrurile. În continuare, ne vom da interesul pentru a păstra lucrurile cel puțin la fel de bune precum au fost până acum!

 

 

 

GRUPA MARE

Asztalos Cosmina-Maria & Tâmpla Roxana Ana-Maria

Părinte: Păcurar Ioana

-Descrieți în câteva cuvinte cum vedeți dumneavoastră Grădinița? (Ca o instituție, ca o a doua casă pentru copilul dumneavoastră etc.)

Ioana: Grădinița reprezintă al doilea mediu familial, cu rol major în educarea și formarea copilului, un spațiu intim și vesel.

-Ne dorim să cunoaștem prima impresie pe care v-ați format-o în primele luni de grădiniță. Dacă a rămas aceeași sau v-ați schimbat-o în timp?

Ioana: În momentul sosirii în grădiniță,  amabilitatea și blândețea m-au impresionat. Am simțit încântarea fiicei mele, nu a plâns la intrarea în grădiniță,  iar în prezent așteaptă,  cu drag,  reîntâlnirea.

-O poveste de la grădiniță pe care v-a povestit-o copilul dumneavoastră și care v-a marcat într-un fel sau altul?

Ioana: “Emoțiile Sarei” de Cecile Alix sunt poveștile care ne-au învățat să ne controlăm emoțiile și ne-au determinat să achiziționăm întreaga colecție.

-Dacă ați participat la serbări sau ateliere de lucru comun, ce ați simțit în acele  momente? Cum vi s-a părut copilul dumneavoastră în colectivul grupei?

 Ioana: Fiica mea a reacționat foarte bine, am avut un sentiment de acceptare și de admirație.

-Cum descrieți cadrele didactice?

Ioana: Cadrele didactice sunt prietenoase, dau dovadă de profesionalism.

-Ce ați schimba în relația dintre noi? (Grădiniță-Copii-Familie).

Ioana: Relația Grădiniță-copii-familie este strânsă și constă într-o bună comunicare și identificarea modalităților/ soluțiilor pentru buna integrare a copilului/ buna desfășurare a activității didactice.

-Aveți alte povești care merită să fie citite?

Ioana : Bucle-aurii și cei trei urși (vol. Poveștile mele dragi). Apreciez că doamnele educatoare pot alege povești adecvate vârstei preșcolare.

-Vă mulțumim pentru încrederea pe care ne-ați acordat-o ca și instituție și pentru că ne-ați dat în brațe cele două fetițe ale dumneavoastră! Să ne priască drumul acesta  în continuare!

 

Creații literare

Ghiocelul

De Prof. Înv. Preșcolar: Nathalia Helmick

 

– Hei! Ce e asta? Cine îmi gâdilă căpșorul? Un zâmbet a încolțit în sufletul ghiocelului somnoros, care simțea o căldură plăcută atingându-l pe căpșor. Un fel de mângâiere călduroasă, un fel de gâdilitură, un fel de …

– Știi ceva? Chiar dacă sunt somnoros, ce ar fi să verific eu cine m-a trezit? își zise ghiocelul întinzându-se, ca să alunge și ultima urmă de somn. Apoi deschise ochii.

– Somnorosule, ce bine că te-ai trezit! Am mare nevoie de ajutorul tău!

– De ajutorul meu? Dar cum? Eu sunt atât de mic, iar tu ești atât de mare! Chiar așa! Cine ești tu? Tare îmi place căldura ta!

– Drăgălaș mai ești! Eu sunt Soarele! Și, prin razele mele, trimit căldură Pământului. Știi? Vine Primăvara!

– Primăvara … Ce nume frumos! Cine este ea?

– Primăvara este parfumul delicat al florilor, bâzâitul albinelor harnice, trilul vesel al păsărelelor, râsul cristalin al copiilor. Primăvara este bucurie!

– Pare nemaipomenită! Ce mult îmi doresc să anunț și eu venirea ei!

– Minunat! Mă bazez pe tine!

– Dar … ce trebuie să fac?

– Dragul meu ghiocel, este de ajuns să înflorești!

Curajos, ghiocelul se înălță din zapada albă. O rază de soare îi topi zăpada de pe vârful căpșorului, transformând-o în cel mai strălucitor diamant.

– Vine Primăvara! Vine Primăvara!

Ce mândru era!

De azi, ghiocelul va fi ajutorul Soarelui, vestitorul Primăverii!

 

 

Primăvara noastră dragă

De Man Monica

Primăvara noastră dragă,

Noi cu dor și drag te așteptăm

Să lași iarna jucăușă

Să se odihnească nițel,

Iar la anul bucuroși să o revedem.

 

Primăvara noastră dragă,

Noi cu dor și drag te așteptăm,

Să-nverzești pădurile,

Să-nflorești grădinile,

Veselie în suflete să dăruiești.

 

Primăvara noastră dragă,

Noi cu dor și drag te așteptăm,

Mărțișoare colorate celor dragi, noi să le dăm .

 

Primăvara noastră dragă,

Noi cu dor și drag te așteptăm,

Mult iubitei noastre mame

Flori parfumate să-i înmânăm.

 

Primăvara noastră dragă

Noi cu dor și drag te vom primi,

Și lași verii călduroase locul tău cel mult iubit.

Scriitor text: Prof. Înv. Preșcolar, Chiș Luisa-Ioana